?

Log in

29 decembrie 2015. Casa Presei. Se instalează ultimul element metalic al statuii „Aripi”, pe amplasamentul fostului monument al lui Lenin, demolat în 1991. „Aripi” a fost proiectat de sculptorul Mihai Buculei, dar executat de o echipă de ingineri ai uzinei Electromecanica Ploieşti. Societatea e unul dintre cei mai mari producători de armament, muniţie şi rachete din ţară, aflată în subordinea Romarm.



Acesta este constituit din trei aripi din otel inoxidabil, cantareste 102 tone si are o inaltime de 24 de metri. Pentru realizarea si amplasarea lor se platesc circa 3 milioane de euro. Conceptul artistic al a fost realizat de sculptorul Mihai Buculei.

Piaţa Universităţii 1990

********************************

Piaţa Universităţii 1990

Autor:Romulus Cristea;

Editura: Foc Filocalia & Karta Graphic;

320 pagini;

Foto: Toni Bedros, Lucian Alexandrescu, Victor Roncea, Romulus Cristea, Mircea Vlad, George Roncea si alţii;

******************

Prefaţă

Chiar dacă nu există în dicţionare, mineriada a devenit termenul generic care desemnează raidurile şi violenţele exercitate de către grupuri organizate de mineri împotriva concetăţenilor, în România postdecembristă.

În conştiinţa oamenilor, mineriada este similară cu actele de teroare. Hoardele de mineri constituite în grupări de tip paramilitar înarmate cu bâte, târnăcoape, lopeţi, lanţuri, sfredele, cuţite au acţionat repetat, începând cu primele luni ale anului 1990, împotriva populaţiei civile, susţinute fiind de diverse grupări politice şi exponenţi ai puterii.

În perioada postdecembrista, au existat 6 mineriade în anii 1990, 1991 şi 1999. În anul 1990, au existat trei astfel de acţiuni ale minerilor care au venit să sprijine contestatul regimul condus de Ion Iliescu. Cea mai cunoscută rămâne intervenţia violentă a minerilor chemaţi de autorităţi, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, pentru împrăştierea manifestanţilor paşnici din Piaţa Universităţii.

Perioada care a urmat zilei de 25 decembrie 1989 (executarea lui Nicolae şi Elena Ceauşescu, la Târgovişte) şi până la declanşarea manifestaţiei-maraton din Piaţa Universităţii, din ziua de 22 aprilie 1990, a fost una plină de evenimente şi de frământări sociale. Aproape că nu a existat zi în care să nu existe adunări publice, mitinguri, marşuri sau proteste individuale.

Dacă în primele zile se solicita insistent adevărul despre evenimentele din primele zile ale revoluţiei şi ajutorarea familiilor celor ucişi şi răniţi, în scurt timp a urmat un şir lung de proteste la adresa noii conduceri a ţării (anunţate ca “provizorie”) şi al cărui exponent era Ion Iliescu, un fost demnitar comunist cu o activitate controversată.

O mână de oameni au blocat pe 22 aprilie 1990 Piaţa Universităţii, declanşând un fenomen considerat ca fiind cea mai amplă şi spectaculoasă mişcare socială din perioada de tranziţie postdecembristă a României.

Cea mai mare manifestaţie -maraton, anticomunistă, a început la data de 22 aprilie 1990 şi a încetat în acelaşi an, în ziua de 13 iunie ca urmare a intervenţiei violente a autorităţilor. În noaptea de 13-14 iunie, în Capitală, a a vut loc un veritabil război urban soldat cu morţi şi răniţi prin împuşcare. Au fost incendiate sediile Ministerului de Interne, Poliţiei Capitalei, Televiziunii Române şi SRI. Zeci de autovehicule au fost distruse. Din mulţime erau lansate sticle incendiare de către persoane rămase până în prezent neidentificate. Pe străzi au fost scose tancurile şi unităţile de intervenţie ale Ministerului Apărării şi Ministerului de Interne. Armata a ripostat cu muniţie de război iar din elicoptere se aruncau mii de fiole lacrimogene. Un fum gros acoperea centrul Capitalei.

Represiunea a continuat până în 15 iunie ’90, folosiţi fiind şi minerii din Valea Jiului care au răspuns apelului preşedintelui Ion Iliescu de a “curăţa Capitala de huligani”. În dimineaţa zilei de 14 iunie 1990, au ajuns în Bucureşti peste 10.000 de mineri, continuând să sosească alte şi alte garnituri. În total, s-au adus aproape 20.000 de mineri, ca o demonstraţie de forţă fără precedent adresată bucureştenilor ce trebuiau cuminţiţi. Ortacii au fost aduşi cu 11 garnituri de tren şi zeci de autobuze. Au fost reţinute 1030 persoane şi au fost emise 165 mandate de arestare. Cei reţinuti au fost duşi la două unităţi militare, la Măgurele şi Băneasa. Unii au fost eliberati dupa 2-9 zile, alţii după detenţii care au durat luni de zile. Au fost rănite 746 persoane şi oficial au fost înregistraţi 6 morţi, din care 4 prin împuşcare. Reprezentanţii unor asociaţii neguvernamentale susţin că numărul morţilor din acele zile depăşeşte 100.

Apelativul “golani” folosit de ex-preşedintele Iliescu, la adresa protestatrilor din centrul Capitalei a făcut ca demonstraţia maraton să mai fie supranumită şi “Golaniada”. Timp de 52 de zile, manifestanţii din Piaţa Universităţii au protestat paşnic, în zona proclamată “Liberă de neocomunism” şi “Centrul libertăţii şi democraţiei României.

Romulus Cristea

Vezi si articolul de la:
http://21decembrie.wordpress.com
si la
Omnigraphies.com

La aproape un sfert de veac de la evenimentele sângeroase din decembrie 1989, gloanţele extrase din ţintele umane ale acelor zile de către doctorii din spitalele româneşti, nu sunt de găsit.

rsz_133333333bis
TVR2

Episodul intitulat “Gloanţele dispărute” al seriei de filme documentare intitulată “Istorii încâlcite”, difuzat la TVR 2 şi TVR HD tratează tocmai acest subiect.
În nopţile dramatice ale lui Decembrie 1989, medicii de la spitalele din Bucureşti au extras sute de gloanţe din trupurile demonstranţilor care manifestau împotriva regimului totalitar din România.

Citește mai departeCollapse )

Firesc ar fi fost ca aceste probe şi dovezi ale represiunii sângeroase să fie preluate cu un proces verbal şi folosite pentru identificarea celor care au tras în ţintele umane. Din nefericire aceste probe delicte au dispărut. Toate mărturiile medicilor, dar şi ale celor care au studiat fenomenul îl incriminează pe colonelul Nicolae Ghircoiaş, cel care a colindat prin spitalele din Capitală şi a preluat gloanţele extrase din răniţi sau morţi, devenite ulterior de negăsit.

rsz_12345bis
TVR2

De altfel, colonelul Ghircoiaş fusese însărcinat să facă dispărute şi cadavrele manifestanţilor ucişi la Timişoara după 16 decembrie 1989.
Invitaţi:prof dr. Nicolae Constantinescu, gen Dan Voinea, Romulus Cristea, ziarist și col. Nicolae Ghircoiaş.


Filmul poate fi vizionat pe canalul TVR+ .
Un documentar de Toma Roman jr. şi Radu Găină

Latest Month

December 2015
S M T W T F S
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

Tags

Syndicate

RSS Atom
Powered by LiveJournal.com
Designed by Tiffany Chow